Notiuni Generale

Asezare geografica

Satul Cacica este situat la poalele Obcinei Mari, într-o mică depresiune submontană, intr-un cadrtu natural pitoresc, la contactul cu Podişul Moldovei. (35 km distanţă faţă de municipiul Suceava şi la 18 km distanţă faţă de oraşul Gura Humorului).

Altitudinea maximă din regiune este atinsă de vârful Cacica (807 m) situat la sud-vest de localitatea Cacica. Dominante sunt şi vârfurile Călugăriţa cu 805 m, Piciorul Înalt cu 787 m. În partea estică, Obcina Cacica este însoţită de o culme mică, Măgura Tarniţa, înscrisă pe gresii eocene. Către est relieful devine deluros, cu înălţimi cuprinse între 450-650 m şi pante domoale alungite est – vest sau prin intermediul unor depresiuni (Coteţ 1973).

Istoricul localitatii Cacica

Cu privire la denumirea satului Cacica s-a încetăţenit ideea că provine de la cuvântul de origine slavonă „Kaczka� care înseamnă raţă. Se spune că existau terenuri mlăştinoase şi că ruşii veneau aici pentru vânătoare de raţe.

Pe teritoriul satului Cacica s-au descoperit urme de locuire datând din neolitic în câteva puncte: dealul Zamca, „la Dochiţa�, „Râpa lui Rezneac�.

După ocuparea Bucovinei de către austrieci (1775), încep prospecţiuni sistematice, în urma cărora se decide organizarea exploatării sistematice a sării la Cacica.

Odată cu deschiderea Salinei şi pentru a atrage atât specialişti cât şi forţă de muncă, s-au acordat o serie de facilităţi, celor care aveau sa lucreze în mină, printr-o ordonanţă a Cancelariei Curţii de la Viena, validată la 30 august 1792, urmand astfel colonizarea localitatii cu mineri de diferite naţionalităţi: poloni, ucrainieni, germani, ruteni, slovaci

Din 1918, când Bucovina s-a unit cu patria mamă, salina a trecut de la regia Monopolului statului. În perioada dintre cele două războaie mondiale, Cacica cunoaşte o perioadă de prosperitate economică, o efervescentă activitate culturală iniţiată de învăţătorii şcolii şi puternic susţinută de un număr mare de intelectuali din localitate.

Majoritatea locuitorilor vorbeau curent româna, germana, polona, petreceau împreună la sărbători şi alte evenimente, dar foarte rar realizau căsătorii mixte.

În timpul celui de-al doilea război mondial localitatea a fost puternic afectată de luptele care s-au purtat, fiind pe linia frontului, şi populaţia este evacuată. După război satul s-a refăcut şi activitatea economică a intrat pe un făgaş normal însă majoritatea familiilor de germani şi evrei au fost forţaţi să plece, bătrânii spunând că multora le-au părut foarte rău de plecarea acestora. Casele lor au fost naţionalizate şi apoi vândute. Declinul satului Cacica începe în 1968 când se aplică noua lege administrativă şi se desfiinţează comuna Cacica, satul devenind componenta a comunei Pârteşti de Sus.

Între anii 1953 – 1973 se fac lucrări de modernizare a salinei, mărindu-se producţia, iar în anul 1990 punctul de prelucrare se mută pe teritoriul Pârteşti de Jos, contribuind la declinul satului Cacica, în prezent fiind declarată zonă defavorizată, singura şansă pentru locuitorii de aici fiind turismul.

Aspecte climatice

Din punct de vedere climatic, localitatea Cacica, se încadrează sectorului scandinavo-baltic dar cu mari influienţe continentale din est, aflându-se la contactul dintre etajul climatic de deal cu cel montan.

Altitudinea şi orientarea obcinelor particularizează un topoclimat continental temperat de munte. Se înregistrează variaţii locale, determinate de circulaţia maselor de aer – reci iarna, venite din nord-est, care aduc viscole şi determină geruri puternice, şi a celor dinspre vest, care aduc ploi.

Reteaua hidrografica

... este tributară râului Suceava, Principalele cursuri de apă fiind pârâurile Soloneţ, Cacica şi Blândeţu cu afluienţii lor.

Se remarcă în zonă prezenţa unor izvoare sărate, cu concentraţii foarte ridicate de cloruri, legate de existenţa în subsol a acumulărilor de sare gemă situate la o distanţă relativ mică de suprafaţă sau care sunt afectate de sisteme de fracturi, ce favorizează infiltrarea apelor provenite din precipitaţii. Toţi aceşti factori pot avea ca urmare dizolvarea sării, existenţa unor goluri de dizolvare la suprafaţă sau, în anumite condiţii, apariţia unor emergenţe cu apă sărată (acestea pot fi întâlnite pe pârâurile Blândeţu, Cacica, Bursuci).

Populatie - Economie

Cacica este un extraordinar mozaic etnic si cultural (romani, poloni, slovaci, ucraineni, ruteni, evrei, germani, tigani) datorita colonizarilor masive de muncitori cu experienta in mineritul sarii din diferite parti ale Imperiului Austro-Ungar. Pana in prezent nu s-au semnalat conflicte etnice, locuitorii traind intr-o perfecta armonie.

In ultima vreme, insa populatia a cunoscut o omogenizare puternica ducand la pierderea obiceiurilor si traditiilor etniilor.
Ocupaţia locuitorilor este creşterea animalelor la care se adaugă activitatea de exploatare a pădurilor din zonă, şi munca în centrul de extracţie dar şi de prelucrare a saramurii. Terenul arabil este redus si alterneaza cu fanete si livezi de pomi fructiferi

Constantinescu Sebastian - 2007-08-04 19:28:07 | contribuie si tu