Notiuni Generale

Localizare:

Bazna este situata în nordul judetului Sibiu, în apropierea limitei cu judeţul Alba şi judeţului Mureş într-o regiune deluroasă, altitudinea medie de 320 m.

Distanţa faţă de cele mai importante oraşe este:

• MediaÅŸ la 18 km
• Târnăveni la 22 km

Climat:

Climatul este temperat-continental moderat, cu umiditate mai ridicata decat alte regiuni de podis din tara. Temperatura medie anuala este de 8,6 grade Celsius. Temperatura minima a lunii ianuarie este de -19,2 grade Celsius, iar temperatura maxima a lunii iunie este de +29,9 grade Celsius. Cantitati mari de precipitatii sunt inregistrate in lunile mai-iunie, iar lunile cele mai secetoase sunt ianuarie-martie. Vanturile predominante sunt cele din nord-vest.

Împrejurimi bogate în cultura si istorie:

Pentru cei ce doresc sa viziteze Transilvania, Bazna este un punct de pornire ideal. De aici e pot face excursii mai lungi sau mai scurte. Va recomandam urmatoarele atractii turistice:
-Bisericile fortificate de la Biertan, Mosna, Valea Viilor
-Castelul Bethlen în stil renascentist de la Cetatea de Balta
-Medias, puteti vizita singura biserica fortificata din mediul urban (Sfânta Margaeta) si orasul vechi
-Sibiul cu vechiul si pitorescul oras medieval (declarat rezervatie arhitectonica) si cu cel mai vechi muzeu din sud-estul Europei, Muzeul Brukenthal, cu o galerie de arta fara egal
-Sighisoara, singura cetate medievala locuita din Transilvania.

Istoric:

În Bazna circula o multime de legende cu privire la descoperirea zacamintelor de gaze naturale, care se exploateaza aici de peste 100 de ani. Astfel despre "apa arzânda" se povesteste ca un cioban ar fi aprins un foc lânga un izvor si ca apa s-ar fi aprins la rândul ei.

Localitatea Bazna este atestata documentar pentru prima data în anul 1302. Mai întâi colonistii germani s-au stabilit în alta zona, dincolo de dealuri, iar mai târziu acestia descoperind frumusetea vaii Baznei si-au mutat vecha vatra în aceasta zona construind în centrul asezarii o biserica fortificata.
Vatra actualei asezari se întinde de o parte si de alta a vaii numite de sasi "Blauwaschgraben". Statiunea se afla situata pe partea dreapta a acesteia la poalele dealului, la umbra padurii de fagi si de stejari.
Descoperirea gazelor naturale cît si a izvoarelor cu apa sarata si iodurata, au atras în secolul al XVIII-lea atentia oamenilor de stiinta din Transilvania asupra acestei asezari.

Dupa 1752 izvoarele cu apa sarata au fost studiate, mai întâi de catre farmacistul sibian Georg Bette, iar mai apoi si de catre altii. Preotul Andreas Caspari a lasat un manuscris cu observatiile sale din anii 1762-1779. El descrie mai multe izvoare tamaduitoare, pe care le numeste "Baia bisericii", "Baia cersetorilor" sau "Fântâna acra".

Rudolf Rothens, în lucrarea Memorabilae Europae, aminteşte de Bazna prin apele minerale care se găsesc în această localitate în (1749), iar dr. Klaus, în studiul Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca, se referă la binefacerea apelor din Bazna. Localitatea este renunumită şi după rasa de porci care poartă numele localităţii.

În anul 1808, guvernul din Viena a trimis la Bazna o comisie de medici si chimisti pentru a studia efectele curative ala sarii si ale climei. În 1843, patru medieseni au pus bazele unei societati care avea ca scop construirea unei statiuni la Bazna. Doi ani mai târziu, în statiune au fost tratati 637 de turisti.
În 1905 comunitatea evanghelica din Bazna a preluat statiunea si a transformat-o într-o "perla a bailor transilvanene". În acelasi an, statiunea avea o farmacie, un medic terapeut si a început producerea renumitei sari de Bazna.

In 1907 geologul Ludovic Mrazec, explica originea apelor minerale si a namolului. Ziarul "Romanul", in buletinul sau balneoclimateric din 22 iulie 1919 scria ca "preturile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele, festivitatile, tenisul, aparatele de gimnastica, strandul etc. arcuiesc muschii bronzati si aduga un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis si izvoarele de sanatate ale Baznei".

In anul 1934 Em. Elefescu publica in "Locuri ardelene - monografii" un scurt ghid asupra bailor de la Bazna, in care facea o prezentare geografica, istorica si de profil balnear.

In anul 1949 baile de la Bazna au fost trecute in administratia Ministerului Sanatatii, iar din 1950, daca pana atunci a avut caracter sezonier - devine o statiune cu caracter permanent.
In ultimii ani statiunea Bazna s-a dezvoltat continuu: au fost construite noi capacitati de cazare, baze de tratament si dotari socio-culturale.

Populatie:

La recensământul din anul 2002 Bazna avea un număr de 3.906 locuitori. Cu o suprafata de cca 82.4 kmp, densitatea populatiei este de cca 47.5 loc/kmp.

Aniela Mihu - 2007-10-06 21:05:55 | contribuie si tu