Notiuni Generale

Breaza este cunoscută ca o staţiune climaterică permanentă destinată persoanelor de vârsta a treia şi celor cu afecţiuni. În ultimii ani schimbarea s-a produs în sensul creşterii ponderii turismului de weekend şi a celui de agrement precum şi prin modernizarea bazei tehnico-materiale de tratament în perspectiva revenirii la funcţia iniţială şi dominantă a staţiunii: turismul de sănătate.

Condiţiile naturale, existenţa unor marcaje turistice pentru drumeţii si cicloturism, cele peste 200 de locuri de cazare fac din aşezare un centru de atracţie. Bijuteria turistică este clubul de golf “Lac de Verde�, o amenajare peisagistică la nivel occidental. Profilul sanatorial al staţiunii începe să se dezvolte, beneficind mai nou de două clinici naturiste, “Eden� şi “Alexandra�.

Scurt istoric

Aşezarea este pentru prima dată atestată documentar în anul 1431, urmele arheologice demonstrând însa existenţa ei cu mult înaintea acestei date; a doua atestare documetară este în anul 1503, când registrele braşovene menţioneaza pe un anume Neagoe din Breaza, prezent la Braşov cu diferite afaceri de negoţ. Între 1842-1850, Breaza este, după Câmpina, localitatea de vamă între Muntenia şi Transilvania, pentru ca apoi vama să se mute la Predeal. În această perioadă aşezarea capătă o dezvoltare deosebită ca urmare a intensificării comerţului între Bucureşti şi Braşov şi a deschiderii circulaţiei dinspre Ardeal la mare.

Localitatea a fost declarată oraş în anul 1956. Datorită condiţiilor climatice, a aşezării şi a aerului deosebit, s-a stabilit prin Hotărârea de Guvern din 19.09.1996 ca orasul Breaza să fie declarat oraş turistic, având în prezent satatut de staţiune balneoclimaterică. Ceea ce puţini ştiu este faptul că încă din 1928, prin decizia ministerială nr. 33.422, Breaza a fost declarată localitate climaterică. Suprafaţa oraşului este de 50,16 Km² (24 Km² intravilan si 26,16 Km² extravilan).

Aşezare geografică

Într-un cadru natural deosebit de atractiv şi odihnitor prin blândeţea sa, la poalele dealurilor Gurga şi Sinoiu, în locul în care Prahova îsi linişteşte apele după ce a învins încleştarea munţilor, localitatea Breaza se întinde 11 km pe o terasă înaltă de 50-60 m deasupra râului. Altitudinea de 480-600 m si poziţia mai izolată faţă de traficul rutier intens de pe Valea Prahovei, ca urmare a construirii unei variante directe Băneşti-Comarnic, fac ca această staţiune balneoclimaterică sa-şi păstreze nealterată calitatea aerului deosebit de bogat in ioni negativi, recunoscut ca fiind cel mai curat şi ozonat din ţară.

Căi de acces

- Situată la intrare în Valea Prahovei, Breaza este accesibilă pe cale rutieră prin DN1 Bucureşti – Braşov (E 60), (Bucureşti-Breaza 95 Km, Braşov-Breaza 75 Km.).

- A doua cale de acces este magistrala feroviară nr. 3 Bucureşti – Braşov la gara Breaza sau haltele Nistoreşti si Breaza Nord.

Nivel de dezvoltare economico-socială

Populaţia actuală a oraşului Breaza numără aproximativ 20.000 de locuitori, densitatea medie a populaţiei fiind de 363 locuitori/ Km² (2002)

Din punct de vedere economic, localitatea este renumită pentru produsele uzinei Hodrojet (elemente de precizie şi aparatură hidraulică) exportate în 10 ţări, produsele de artizanat (cus1turi) realizate de Cooperativa “Arta Casnică�, cele pomicole (ţuica de prune, mustul de mere), păsările de rasă (anual au loc expoziţii) şi pentru turism.

Funcţia industrială a aşezării se datorează în primul rând uzinei Hidrojet (1.800 angajaţi, 8 miloane dolari cifră de afaceri - 2002) producătoare de elemente de precizie şi aparatură hidraulică. În prezent uzina trece printr-un dificil proces de restructurare. Celelalte întreprinderi industriale sunt mici, ele producând în deosebi bunuri de consum.

Oproiu Mihaela - 2008-01-04 14:32:49 | contribuie si tu