Cadrul Natural

Potenţialul turistic al reliefului.

Datorită structurii geologice şi a influenţei factorilor fizici naturali, în masivul Bucegi se întâlneşte o mare varietate de relief, ce contrastează puternic cu monotonia Munţilor Gârbova:

• abrupturi puternice, masive, foarte înalte: Abruptul Prahovean, Caraiman, CoÅŸtila;
• creste ÅŸi muchii stâncoase modelate de glaciatiunea cuaternara: Jepii Mari, Caraiman, ColÅ£ii Morarului;
• văi abrupte cu cascade: Urlătoarea , Caraiman, Valea Jepilor, Valea Albă;
• platoul Bucegi, la 2000 m, cu numeroase puncte de belvedere, cu forme de eroziune eoliană, precum: Sfinxul, Babele;
• traseele variate de alpinism, cu diferitele grade de dificultate.

Toate acestea sporesc pitorescul peisajului montan al staţiunii Buşteni, constituind, din acest punct de vedere, cea mai atractivă staţiune de pe Valea Prahovei.

Dintre acestea se remarcă, în mod deosebit, Cascada Urlătoarea, un obiectiv turistic al oraşului de mare valoare peisagistică.

Munţii Bucegi, cu înălţimi cuprinse între 800 m şi2507 m şi desfăşurare in partea de vest aoraşului, au atras din totdeauna iubitorii alpinismului, fiind cunoscuţi ca „paradisul alpiniştilor�. Astfel, Buşteniul a fost şi este considerat cel mai important punct de plecare în traseele şi ascensiunile alpine în masivul Bucegi.

Potenţialul climato – turistic. Rolul protector al cadrului montan este evident Acestã zonã este apãratã de gerurile puternice din timpul iernii şi datoritã formãrii pânzei de nori stratiformi care se menţine zile în şir. Versanţii expuşivântuluiînregistrează temperaturi mai scăzute , iar ceiadăpostiţi temperaturi mai ridicate.

Vantul accentueaza discomfortul termic si stresul climatic cutanat mai ales cand se asociaza cu temperaturile extreme.

Analiza elementelor meteorologice evidentiaza faptul ca turismul intinerant, alpinismul, drumetia beneficiaza de conditii optime de desfasurare in intervalul august-octombrie, lunile noiembrie-aprilie sunt favorabile sporturilor de iarna iar intervalul iunie-septembrie pentru helio si aeroterapie.

Bioclimatul specific localitatii Busteni este unul tonic stimulent de munte avand calitati in solicitarea functiilor organismului.

La Busteni indicele climato turistic are valoarea maxima in iulie (44,8) si august (42,5). Valorile minime sunt in decembrie (18,9) , respectivinnoiembrie (20,4), valori similare cu celelalte statiuni de pe Valea Prahovei.

In concluzie elementul terapeutic principal este reprezentat de climatul tonic-stimulent cu multiple beneficii asupra organismului, insa exista si elemente pentru care organismul prezinrta o oarecare vulnerabilitate necesitand o atentie sporita siin conditii extreme-supraveghere medicala.

Potenţialul turistic al resurselor de apă.

În zona Buşteni izvoarele naturale sub formă de izvoare minerale bune pentru tratament sunt puţine şi de importanţă redusă.

Institutul de balneo-fizioterapiedin Bucureşti a studiat apele minerale din Buşteni prin intermediul unor puţuri şi sonde. În general sursele de ape minerale din localitate se caracterizează printr-o mineralizare redusa şi un debit redus, cuprins între 340 – 800 l/ 24 ore în regim stabilizat.

Apele de suprafaţă se înscriu cu un potenţial ridicat, atât prin peisajul creat şi, mai ales, prin posibilităţile pe care le oferă pentru practicarea pescuitului sportiv,plajă etc.

Reţeaua hidrografică, factor determinant al turismului, este subordonată cursului superior al Văii Prahovei care străbate zona studiată de la nord la sud. Cel mai important afluent este cel format de Valea Jepilor, apoi cele de la gura Văii Babei, Urlătoarea , Valea Albă şi Valea Cerbului.

Valea Cerbului, apreciată pentru caracterul ei sălbatic, este mult solicitată de turişti şi este potrivită pentru realizarea unor amenajări turistice, în special pe patul văii. Prezintă totuşi unele inconveniente în ceea ce priveşte caracterul torenţial al apei şi al gradului redus de însorire, datorat Masivului Bucegi.

Potenţialul turistic al vegetatiei si faunei. La nivelul statiunii Busteni se poate vedea o mare varietate a florei si faunei. Componene ale învelişului biogeografic, flora şi fauna, joaca un rol deosebit de important în diversificarea potenţialului turistic natural şi contribuie la susţinerea fenomenului turistic.

Poziţia geografică a oraşului Buşteni în culoarul Prahovei, în plină zonă montană, îi determină un cadru vegetal bogat în păduri de foioase ca: fagul, arinul, salcia, mesteacănul, paltinul şi, mai rar, stejarul şi ulmul.

Din punct de vedere turistic, fauna, ca şi vegetaţia, prezintă importanţă prin valoarea sa estetică, recreativ-cinegetică şi ştiinţifică. Munţii din preajma oraşului Buşteni se caracterizau prin prezenţa unei faune bogate, cu animale ca: ursul, lupul, cerbul, mistreţul, căprioara, capra neagră, râsul, vulpea, veveriţa, iepurele. Datorita vânării lor intensive, în trecut, şi a circulaţiei masive din munţi, în ultimul secol, numărul animalelor a scăzut considerabil.

Constantinescu Sebastian - 2007-10-07 02:33:40 | contribuie si tu